Aici copilul dumnevoastră este acasă

Plan de actiune antibullying

Bullying-ul este un termen împrumutat, pentru că nu există un echivalent în limba română care să descrie acest fenomen, bullying-ul este cât se poate de prezent astăzi, atât în grădinițe, cât și în școli.

  Insultele, poreclele, îmbrâncirile, înjurăturile şi intimidarea la nivel de grup, sunt fenomene pe care copiii le întâlnesc încă de la grădiniţă. Acestea fac parte din fenomenul de bullying, care a luat amploare, de la an la an şi în România.

Bullying-ul este:

Ce este bullying-ul?

  • Un comportament agresiv al unui copil, sau grup de copii îndreptat împotriva altui copil, sau grup de copii
  • Este un comportament repetat pe o perioadă mai lungă de timp
  • Implică abuz verbal, fizic și relațional (umilire publică, excluderea dintr-un grup, intimidare, amenințare, discriminare și așa mai departe)
  • Implică un dezechilibru de putere, unul dintre copii fiind întotdeauna în poziție de inferioritate în raport cu celălalt

        Anu se confunda bullying-ul cu situațiile conflictuale ce apar în mod natural între copii,  spre exemplu, dacă doi copii s-au înfuriat și se ceartă pe o jucărie, acela este un conflict. În schimb, dacă unul dintre copii îi ia jucăria altuia, îl tachinează, îl necăjește, folosindu-se de cele mai multe ori de avantajul de a fi mai mare decât victima sa, iar agresorul zâmbește, se amuză, simte plăcere pentru ceea ce face, acesta este un comportament ce poate fi încadrat la bullying.

    In România OMEC Nr. 4343/27mai 2020 reglementează normele  privind activitatea antibullying.

 Scopul principal este:

  • prevenirea și diminuarea fenomenului de bullying atât în grupele de preșcolari implicate, cât și acasă, în familiile copiilor participanți la proiect, prin aplicarea unor strategii de reducere a stării de anxietate, calmare în situații de stres și creșterea stării de bine în grup și individual, ca precondiții ale unei atmosfere prielnice învățării. 

Obiectivele urmărite sunt:

  • familiarizarea copiilor cu soluții pentru gestionarea situațiilor de stres, a stărilor de anxietate și a situațiilor potențial conflictuale în cadrul grupei, dar și în afara programului de grădiniță prin implicarea lor într-un program rutinier de jocuri și activități liniștitoare, de calmare, la începutul programului  zilnic;
  • educarea unui comportament tolerant și responsabil social prin instituirea unei reguli de intervenție și  de căutare a unor soluții alternative pozitive la comportamente ostile sau agresive din timpul pauzelor de joacă;
  • instruirea cadrelor didactice cu strategii de creștere a stării de bine și crearea unei atmosfere pozitive în clasă prin intermediul postúrilor yoga și a tehnicilor de calmare și jocurilor liniștitoare;
  • familiarizarea părinților cu tehnici și soluții de intervenție  pentru calmarea copiilor în situații de anxietate, tantrum, conflicte cu alți copii la locul de joacă, comportament de opoziție, testarea limitelor etc. prin participarea la un atelier de lucru în echipă părinte-copil.

Grupul-țintă:

 este format din preșcolarii

 părinții și cadrele didactice de la grupele  din care fac parte aceștia.

I. Interventii la nivel individual

1. Identificarea persoanelor și a cauzelor  care acestea au manifestari de bullying, prin consilierea preșcolarilor, a cadrelor didactice de către personal specializat (psihologi, asistenti sociali și maternali ).
2. Elaborarea si derularea unor programe de asistenta individualizata în situații de bullying în în rândul preșcolarilor ( autori sau ca victime) în prin care să se urmarească:
– înțelegerea consecintelor actelor de hărțuire psihologică repetată asupra celorlalți (colegi, cadre didactice, parinti, prieteni etc.);
– prevenirea aparitiei dispozitiilor afective negative (resentimentul, suspiciunea excesivă, iritabilitatea, ostilitatea, negativismul);
– ameliorarea imaginii de sine (atitudine pozitivă față de sine, evaluarea corectă a calităților și defectelor personale, perceptia pozitivă a experiențelor de viață, proiectarea unor experiențe pozitive pentru viitor);
– dezvoltarea autonomiei (rezistența față de evaluările celorlalți prin cristalizarea unor valori personale pozitive);
– dobândirea autocontrolului asupra impulsurilor de moment și a capacitatii de autoanaliză.
3. Implicarea elevilor care comit acte de violență fizică sau psihologică în mod repetat în programe de asistență derulate în parteneriat cu alte institutii specializate (Politia comunitară, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, biserica, alte organizatii specializate în programe de protectie si educatie a copiilor si a tinerilor).
4. Valorificarea intereselor, aptitudinilor și capacităților preșcolarilor cu risc de manifestare a comportamentului de bullying, în activitati scolare si extrașcolare (sportive, artistice etc.).
5. Responsabilizarea preșcolarilor care au comportament violent prin aplicarea unor masuri de interventie cu potential educativ și formativ; evitarea centrării exclusiv pe sancțiune și eliminarea din practica educaționala a unor sanctiuni care contravin principiilor
pedagogice (de exemplu, sanctionarea comportamentului violent prin notă, repetenție,pedepsire etc.).
6. Identificarea si asistarea preșcolarilor victime ale bullyingului prin implicarea cadrelor didactice, a personalului specializat (psihologi, asistenti sociali) și a parintilor/ aparținătorilor.

II. Interventii la nivel relational/Recomandari privind familia


• Informarea parintilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi școala în scopul prevenirii bullying-ului și cyberbullying-ului si ameliorarii relatiilor parinti-copii (consiliere, asistență psihologică); implicarea în astfel de activități a personalului specializat (psihologi, asistențisociali).
• Acordarea de sprijin familiilor care solicită asistență si orientarea acestora către serviciile specializate.
• Colaborarea gradinitei cu familiile elevilor cu potential violent sau care au comis acte de violență, în toate etapele procesului de asistență a acestora (informarea, stabilirea unui program comun de intervenție, monitorizarea cazurilor semnalate); organizarea de întâlniri în gradinita, programe extrașcolare cu participarea comună a prescolarilor, a părinților, a cadrelor didactice si a specialiștilor din alte sectoare de activitate.
• Identificarea unor părinți-resursă care să se implice în activitățile de prevenire sau în rezolvarea cazurilor de bullying.
• Initierea unor programe destinate parintilor, centrate pe conștientizarea, informarea si formarea cu privire la dificultatile de adaptare a copiilor la mediul școlar și la diferite aspecte ale violenței scolare, respectiv a bullying-ului (forme, cauze, modalități de prevenire, parteneri).
• Semnalarea de către grădiniță a cazurilor de familii cu un comportament violent repetat față de copii, daca este cazul si implicarea în rezolvarea acestora (în cazuri extreme, participarea la procedurile de instituire a plasamentului familial); colaborarea gradinitei cu institutii cu responsabilitati în acest domeniu- Directia Generală de Asistență Socială și Protectia Copilului, poliție etc.


Recomandari privind școala


• Includerea, pe agenda întâlnirilor formale ale scolii (Consiliu de Administratie, Consiliul Profesoral, Consiliul Elevilor, Comitetul de Părinți), a unor teme legate de bullying, care sa aiba ca scop conștientizarea dimensiunii fenomenului și analiza formelor, a actorilor si a cauzelor situatiilor ce pot apărea la nivelul institutiei .
• Elaborarea unor strategii coerente de prevenire si interventie, initierea unor programe care să raspundă unor situatii specifice unității de învățământ (identificarea riscurilor în contextul concret al gradinitei, a persoanelor cu potențial violent sau cu risc de a deveni victime), cu implicarea activă a prescolarilor ca parteneri;
• Asigurarea că regulamentul de ordine interioară este un mijloc real de prevenire, prin:
– definirea clară și funcțională a criteriilor de disciplină școlară și de conduită în scoală a tuturor factorilor (elevi, profesori, personal non-didactic);
– adaptarea prevederilor la contextul specific în care functionează instituția;
– implicarea factorilor de la nivelul gradinitei (prescolari, cadre didactice) în aplicarea prevederilor acestuia;


     III. Interventii la nivel curricular


• Dezbaterea, în timpul orelor de consiliere și orientare, a situatiilor de violență sau de hărțuire observate în gradinita sau în vecinatatea acesteia și încurajarea exprimării opiniei ecopiilor privind aceste situații, cu posibile căi de solutionare.
– Valorificarea temelor relevante pentru problematica bullying-ului, care nu se regăsesc încă în curriculumul diferitelor discipline scolare, prin utilizarea unor strategii active participative (studiu de caz, joc de rol, analiza critica a mesajelor audio-vizuale cu
continut violent, problematizare etc.), care să conducă la conștientizarea și dezvoltarea unei atitudini critice a copiilor față de problematica violenței in gradinita.
– Derularea unor programe si activitati extrascolare pe tema combaterii bullying-ului (de exemplu: ,,Bullying 0, misiune posibilă”, la care să participe elevi, cadre didactice, părinți).
• Organizarea de programe de informare a prescolarilor privind modalitatile adecvate de gestionare a unor situatii concrete de bullying, centrate pe dezvoltarea unor competențe de înțelegere și auto-control, negociere a conflictelor, comunicare, mijloace de auto-apărare.
• Initierea unor programe de educatie intra- si inter-generationala si de educație parentală prin care să se urmarească îmbunătățirea relațiilor dintre: copii-parinti-cadre didactice conducerea scolii).
• Sensibilizarea profesorilor față de problematica bullying-ului (forme de hărțuire psihologică repetată, cauze generatoare), mecanisme de prevenire, strategii de ameliorare, cadru legislativ și instituțional) prin activitati de formare derulate la nivel local: cursuri de formare, cercuri pedagogice tematice, schimburi de experiență.
• Cresterea transparentei evaluarii rezultatelor copiilor (criterii, metode), în scopul diminuării tensiunilor care conduc la aparitia unor situatii de bullying (între copii și educatoare sau între copii);
• Asumarea de catre psihologul școlii a unui rol proactiv în comunitatea scolară, prin diseminarea ofertei de sprijin psihologic și prin implicarea, în afara cabinetului școlar, în identificarea și rezolvarea unor situatii de bullying.
• Ameliorarea managementului comunicarii între toti factorii de la nivelul gradinitei, prin identificarea principalelor bariere comunicationale si prin diversificarea strategiilor si a canalelor de comunicare; organizarea de activitati informale copii-cadre didactice-parinti;
• Asigurarea unui mediu scolar adecvat pentru derularea activitatilor didactice în conditii optime, prin:
a)  evitarea supraaglomerarii colectivelor de elevi, atât la nivelul scolii, cât si la nivelul grupelor;
 b) serviciu de pază;
c)  aparatură de supraveghere și securitate funcțională.


                                                  La nivel comunitar• Dezvoltarea de parteneriate ale gradinitei cu alte institutii la nivel local – politie, jandarmerie, autoritati locale, ONG-uri etc. – pentru siguranța deplasării prescolarilor și pentru crearea unei vecinătăți lipsite de pericole;

                                                     La nivel social• Implementarea unui sistem de monitorizare a fenomenelor de bullying în grădiniță, care implică: elaborarea unei strategii de colectare a informatiilor, construirea unei baze de date etc.
• Stimularea cooperarii inter-institutionale în initierea, derularea, monitorizarea si evaluarea unor programe de monitorizare a
cazurilor de bullying.
• Participarea cadrelor didactice la programele de formare continua.
• Multiplicarea masurilor de reducere a accesului prescolarilor la violenta exprimata în media – violență verbală, pornografie și imagini cu conținut violent.
• Stimularea cercetării privind violența scolară și fenomenul de bullying, utilizarea exemplelor de succes în

Activitățile asociate obiectivelor urmărite sunt:

  1. Atelier de lucru cu educatoarele pentru constientizarea fenomenului in cadrul cadrelor didactice. Obiectivele specifice ar fi:înțelegerea caracteristicilor bullying-ului, înțtelegerea tipurilor de bullying, înțelegerea rolurilor în situații de bullying.
  2. Atelier de lucru cu părinții copiilor fiecărei grupe prin intermediul ședințelor cu părinții care să atragă atenția acestora asupra fenomenului de bullying și a caracteristicilor lui
  3. „Spațiul de relaxare” –  amenajarea în spațiul grupei a unui colț antistress cu postere și obiecte realizate în timpul activităților din proiect, în care copiii care simt nevoia unui moment de detensionare se pot retrage ca să se simtă în siguranță și să își poată regla stările de emoție.
  4. Atelier de lucru „Echipa de ajutor” – formarea unei echipe de câte doi-trei copii pe zi care are următoarele responsabilități: oferă soluții pozitive comportamentelor neadecvate ale colegilor în timpul pauzelor de joacă, a jocului liber din clasă sau afară, oferă ajutor celor care au dificultăți în diferite contexte precum îmbrăcat, sarcini de lucru din timpul activităților zilnice etc. Toți ceilalți copii sunt încurajați să anunțe și să ceară ajutorul echipei la nevoie.
  5. Atelier de lucru cu copiii ,,Cutia cu emoții,,- în care ei sunt astfel încurajați să își exprime emoțiile și să caute soluții pentru eliberarea acestora în moduri pașnice și inovatoare.
  6. Atelier de lucru cu copiii ,,Cu toții suntem speciali,,- Prin intermediul jocului de societate se scot în evidență caracteristicile, aptitudinile fiecarui copil și faptul că diferența dintre aptitudinile pe care le dobândește fiecare copil este un avantaj pentru ceilalți.
  7. Atelier de lucru cu copiii ,,Cine suntem noi,, – având ca obiectiv utilizarea limbajului nonverbal pentru a identifica emoții și sentimente și dezvoltarea empatiei.
  8. Atelier de lucru cu copiii ,,Mimăm empatia,, = având ca obiectiv utilizarea limbajului nonverbal pentru a identifica emoții și sentimente și dezvoltarea empatiei.
  9. Atelier de lucru cu copiii ,,Carnavalul emoțiilor,, cu obiectivul de a utiliza limbajul nonverbal pentru a identifica emoții și sentimente.
  10. Atelier de lucru cu copiii ,,Suntem polițiști,, =  în vederea dezvoltării abilității de a trasa limite clare, învățarea importanței apărării copiilor victime și cultivarea curajului.

       Rezultatele proiectului vor fi diseminate în cadrul întâlnirilor cu cadrele didactice din unitate si in sedintele cu parintii. De asemenea, copiii și familiile participante vor fi surse de promovare a ideilor  în mediul nonformal, printre ceilalți membri care nu au luat parte direct sau printre cunoștințe.

    Aplicarea strategiilor de prevenire a bullying-ului are beneficii asupra participanţilor la actul învăţării pe termen scurt, dacă acestea se rezumă strict la calendarul unui proiect anume sau la activităţi sporadice. Însă aplicarea lor sistematică ca părţi sau momente în activităţile curente de la şcoală sau grădiniţă ar putea creşte semnificativ şansele ca acele deprinderi, exersate prin intermediul acestor strategii, să se automatizeze şi să contribuie pe termen lung la formarea unor indivizi responsabili, autonomi şi pregătiţi pentru provocările secolului XXI.